În materia Dreptului familiei se pot media următoarele:
- Divorţ;
- Partaj de bunuri comune;
- Încredinţare minori;
- Stabilirea domiciliului copiilor;
- Contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;
- Alte neînţelegeri în raporturile dintre soţi;
- Renegocierea planului parental, a obligațiilor de întreținere a copiilor minori etc.
Procedura de urmat în aceste cazuri este una simplă, rapidă și mult mai ieftină în comparație cu deschiderea unui proces în instanță.
Unul din soți (sau, după caz, amândoi soții) se prezintă la mediator, completează o cerere de mediere, indicând datele de contact ale celuilalt (ex)soț și ce anume dorește să fie supus medierii (divorț, numele purtat după desfacerea căsătoriei, partajul bunurilor comune, custodia copilului/copiilor minori, contribuția celuilalt părinte la creșterea copilului/copiilor, programul de vizitare etc.
Nu există un număr minim sau maxim de ședințe de mediere. Numărul acestora depinde numai de voința și capacitatea (ex)soților de a rezolva această dispută printr-o metodă alternativă.
La ședințele de mediere, părțile pot fi asistate de avocați aplicându-se principiul egalității (dacă una din părți este însoțită de avocat este recomandat ca și cealaltă parte să își angajeze un avocat; mediatorul va avea grijă ca nici una din părți să nu se afle în ”inferioritate”).
Rolul avocatului în procesul de mediere este de a asigura partea care l-a angajat că drepturile ei sunt respectate. Avocatul nu poate negocia în numele nici uneia din părți.
Dacă una din părți dorește ca în mediere să fie reprezentată exclusiv de către avocat, va trebui să îi dea acestuia o împuternicire notarială, cu menționarea limitelor de negociere. În plus, avocatul va trebui să semneze, la mediator, un acord de confidențialitate.
Medierea se poate încheia cu unul din următoarele rezultate:
- Acord total: părțile se înțeleg asupra tuturor aspectelor supuse medierii. Acordul de mediere încheiat ca urmare a procedurii de mediere are, până la investirea lui de către instanța de judecată, puterea unui acord sub semnătură privată. Acest acord se prezinta instanței de judecată care, după verificarea acordului, va pronunța în camera de consiliu hotărârea definitivă și irevocabilă de divorț.
- Acord parțial: părțile se înțeleg numai asupra unora din aspectele supuse medierii. În acest caz părțile se vor adresa instanței de judecată pentru cererile nerezolvate prin mediere, atașând acordul parțial încheiat la mediator.
- Fără acord: varianta cea mai puțin dorită... părțile vor trebui să se adreseze instanței de judecată și vor atașa procesul verbal de eșuare a procedurii de mediere.
Până la pronunțarea instanței de judecată asupra acordului de mediere, acesta are puterea unui înscris sub semnătură privată și nu ține loc de act de divorț.
Pentru medierea divorțului/partajului/custodiei copiilor etc, în cazul în care unul din soți este cetățean străin, este necesar ca respectivul soț să participe la ședințele de mediere sau să își angajeze un avocat, cu drept de negociere, care să îl reprezinte.
Important: Acordul de mediere prin care se partajează bunurile comune dobandite în timpul căsătoriei beneficiză, conform OUG 80 din 2013, de o reducere cu 50% a taxelor de timbru.
În cazul în care sunt necesare expertize sau evaluări ale bunurilor supuse partajului, mediatorul poate solicita, cu acordul părților, părerea unui expert. Costurile generate de expertize și evaluări vor fi suportate în mod egal de către părți.
Extras din OUG nr. 80/2013 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru:
ART. 5
(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin.
(1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.
ART. 11
(1) Alte categorii de cereri se taxează după cum urmează:
a) cereri prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere – 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;
Contactează-mă
Telefon 076 651 7288 / 072 222 3215 076 651 7288 / 072 222 3215
E-Mail office@chbmediator.ro